Acid, aciditate, acidifiant, alcalin, alcalinitate, alcalinizant … numeroase studii recente în domeniul nutriției aduc în prim plan aceste concepte, însă ce înseamnă toate aceste cuvinte pentru organismul nostru?
Așa cum am explicat într-un articol precedent, un nivel alcalin în organism presupune menținerea pH-ului în jurul valorii generale de 7.35 – 7.45. Când acest indice descrește, organismul devine acid, ceea ce influențează în mod negativ mecanismele de regenerare și autoapărare.
Creșterea nivelului acidității în organism are ca principale simptome:
– stare de iritabilitate, modificări frecvente ale dispoziției;
– dureri de cap, crampe musculare;
– lipsă de energie, oboseală;
– căderea părului, uscarea pielii, fragilitatea unghiilor;
– greață, deshidratare, arsuri stomacale.
Unii cercetători consideră că fluctuațiile acidității în organism constituie principala cauză a unor boli mai grave precum : diabetul, hiertensiunea arterială, valorile ridicate ale colesterolului, osteoporoza și, în cazuri de aciditate extremă, chiar și cancerul.
Oricare ar fi consecințele creșterii acidității în corp, principala sursă a fluctuațiilor la nivelul pH-ului este alimentația. Ceea ce mâncăm influențează nu doar greutatea corporală, ci și procesele care au loc în organism. Un mediu acid împiedică absorbția corectă a vitaminelor și mineralelor, determină carențe nutriționale, îngreunează regenerarea celulelor și eliminarea toxinelor.
În funcție de efectul pe care îl au asupra pH-ului, alimentele pe care le consumăm în fiecare zi se împart în două categorii:
– Alimente alcalinizante: legumele, în special cele verzi, crude sau gătite șifructele, ceaiurile din plante neîndulcite și ceaiul verde, laptele proaspăt, iaurtul simplu nepasteurizat, laptele bătut, mierea (în cantități mari poate provoca aciditate), apa plată și cea de izvor, uleiul de floarea soarelui sau măsline presat la rece, migdalele, susanul, castanele, seminţele de floarea soarelui crude, sâmburii de dovleac, nuca de cocos proaspătă.
– Alimente acidifiante: mezelurile, toate tipurile de carne roșie, pasăre, peşte, grăsimea, ouăle, murăturile făcute cu oţet, sosurile și maionezele, muştarul, produsele de panificație și patiserie, pastele făinoase, cerealele, făina, mălaiul, grişul, orezul, brânzeturile fermentate, caşcavalul, brânza telemea, îngheţata, laptele pasteurizat, fiert, praf, iaurtul îndulcit sau cu fructe, smântâna fermentată, conservele, dulciurile, prăjiturile, ciocolata, îndulcitorii sintetici, fructoza, lactoza, seminţele coapte sau prăjite, nucile, fisticul, arahidele, caju, băuturile alcoolice, băuturile răcoritoare sintetice, băuturile carbogazoase, cafeaua, ceaiul negru.
Atenție! Nu confundați gustul acidulat, ușor acrișor sau înțepător cu rolul acidifiant! Aciditatea sau alcalinitatea unui aliment depinde de mai mulți factori: conținutul de proteine sau minerale, rata de absorbție a nutrienților pe care îi conține, natura reziduurilor care rezultă în urma metabolizării acestora.
Cum putem restabili echilibrul alcalin în organism? Răspunsul este simplu – prin respectarea a trei reguli esențiale:
1. Adoptați o dietă echilibrată – Doctor Robert O. Young, microbiolog și nutriționist de origine americană, ne recomandă ca alimentația noastră să conțină 70-80% alimente alcalinizante (dintre care jumătate în stare crudă) și 20-30% alimente acidifiante.
2. Faceți mișcare – Exercițiul fizic este un bun stimulent metabolic, ne oxigenează întregul corp și ne ajută să eliminăm, prin transpirație, toxinele din organism.
3. Nu lăsați stresul de zi cu zi să vă afecteze starea de spirit – Buna dispoziție, optimismul, veselia, bucuria de a trăi asigură echilibrul la nivel psihic, ceea ce se reflectă, cu siguranță, și la nivel fizic.
Dacă doriți să aveți un organism sănătos, adoptați o dietă alcalină, însă fără a neglija sursele de proteine, vitamine și alți nutrienți, care se regăsesc în alimente acidifiante, iubiți și practicați sportul și mișcarea și, mai ales, nu uitați să zâmbiți!